Intrebare
Conform prevederilor art. 2(4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
217/1999, majorarea capitalului social poate fi efectuata si prin incorporarea
rezervelor legale. In aceasta situatie, contribuabilul isi poate constitui la
sfarsitul anului un nou fond de rezerva prin preluarea a 5% din profitul brut
contabil pana la limita de 20% din capitalul social nou creat, conform
prevederilor art. 173(2) din Legea nr. 31/1990 republicata, sau isi constituie
numai diferenta de fond de rezerva?
Raspuns
Potrivit prevederilor art. 205, alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicata,
privind societatile comerciale, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea
rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a
primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile
asupra societatii cu actiuni ale acesteia. Prin urmare, majorarea capitalului
social nu se poate realiza prin incorporarea rezervelor legale. Din punct de
vedere fiscal, veti avea in vedere dispozitiile art. 2, alin. (4) din Ordonanta
Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, cu modificarile si
completarile ulterioare, potrivit caruia, orice majorare de capital social
efectuata din profitul net sau din rezerve constituite din profitul net al
societatii, se considera distributie de dividend si se impune cu cota de 10%.
Sub incidenta acestui aliniat nu intra rezervele legale, care asa cum am aratat
mai sus nu pot participa la majorarea capitalului social.
Intrebare
In cazul unui contribuabil, persoana juridica romana care isi desfasoara
activitatea exclusiv in strainatate (constructii montaj) si care are deschis
cont valutar in Germania cu avizul Bancii Nationale a Romaniei, pentru
incasarile in valuta in contul bancii din Germania (din acest cont fac si plati
pentru diverse cheltuieli efectuate cu activitatea desfasurata in Germania), pot
fi aplicate prevederile articolului 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
217/1999, respectiv cota de 5% la impozitul pe profit?
Raspuns
Pentru a beneficia de facilitatile fiscale prevazute la art. 7 din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 217/1999, veniturile in valuta din exportul
bunurilor realizate din activitatea proprie, direct sau prin contract de
comision, precum si din prestari de servicii, trebuie incasate printr-un cont
bancar din Romania.
Intrebare
Dividendele aferente actiunilor dobandite prin privatizarea MEBO, conform
Legii nr. 77/1994, acestea nefiind platite integral la FPS, beneficiaza in
continuare de facilitati fiscale conform art. 19, pct. 4 din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 88/23.12.1997 astfel: “Dividendele aferente
actiunilor dobandite de o asociatie in conditiile prezentei ordonante de urgenta
sunt neimpozabile pe durata executarii contractului”?
Raspuns
Potrivit art. 44 din Ordonanta de Urgenta nr. 88/1997 privind privatizarea
societatilor comerciale, asa cum a fost aprobata prin Legea nr. 44/1998, de la
data intrarii acesteia in vigoare se abroga prevederile Legii nr. 77/1994
privind asociatiile salariatilor si membrilor conducerii societatilor comerciale
care se privatizeaza, cu modificarile ulterioare. Referitor la facilitatile
fiscale prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind
privatizarea societatilor comerciale, acestea se aplica de la data publicarii
ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei si numai societatilor comerciale
care se privatizeaza in conditiile expres stabilite de actul normativ invocat.
Intrucat, facilitatile fiscale prevazute la art. 50 din Legea nr. 77/1994 au
fost abrogate, trebuie sa se plateasca impozit pe dividende conform Ordonantei
Guvernului nr. 26/1995 privind impozitul pe dividende, aprobata prin Legea nr.
101/1995.
Intrebare
Se pot include cheltuielile cu CAS pentru asociatul unic cu contract de
asigurare, in cheltuielile deductibile din profitul societatii comerciale la
care este si asociat si desfasoara si activitate?
Raspuns
Potrivit prevederilor art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind
impozitul pe profit, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute si
cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care
se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile.
Intrucat asociatul unic nu poate incheia un contract individual de munca cu
propria societate comerciala, acesta avand un caracter bilateral intre persoana
fizica si alta persoana fizica sau persoana juridica, cheltuielile cu
asigurarile sociale, ajutor somaj, asigurare pentru pensie s.a., sunt cheltuieli
nedeductibile la calculul impozitului pe profit, asociatul unic neavand
calitatea de salariat al societatii care inregistreaza aceste cheltuieli.
Intrebare
Se poate repartiza in cursul anului profitul impozabil realizat? Daca da,
atunci sumele repartizate in cursul anului la fondul de rezerva sunt cheltuieli
deductibile fiscal?
Raspuns
Nu, deoarece potrivit art. 4, alin. (6), lit. e) din Ordonanta Guvernului nr.
70/1994 privind impozitul pe profit, republicata, modificata si completata
ulterior si a Instructiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe
profit aprobate prin Hotararea Guvernului nr.402/2000, fondul de rezerva se
constituie in limita a 5% din profitul contabil anual, pana ce acesta atinge a
cincea parte din capitalul social subscris si varsat. Fondul de rezerva se
calculeaza din profitul contabil anual, prin aplicarea procentului de 5% asupra
diferentei rezultate dintre totalul veniturilor si cheltuielilor inregistrate in
contabilitate, la care se adauga cheltuiala cu impozitul pe profit. Repartitia
in cursul anului la fondul de rezerva nu este o suma deductibila la calculul
profitului impozabil.
Intrebare
Un agent economic realizeaza profit in anul curent, iar in anul precedent a
realizat pierdere. La determinarea cheltuielilor deductibile cu sponsorizarea se
ia in calcul numai profitul realizat in anul curent sau profitul realizat in
anul curent diminuat cu pierderea din anul precedent?
Raspuns
Prevederile art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 127/1999
privind instituirea unor masuri cu caracter fiscal si inbunatatirea realizarii
si colectarii veniturilor statului, modifica alin. (1), (2) si ( 3) ale art. 8
din Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare,
potrivit caruia, persoanele fizice si juridice romane care efectueaza
sponsorizari sau acte de mecenat in domeniile prevazute de lege, beneficiaza de
reducerea bazei impozabile cu echivalentul acestora, dar nu mai mult de 5% din
baza impozabila. Potrivit art. 4, alin. (6), lit. o) din Ordonanta Guvernului
nr. 70/1994 republicata, modificata si completata ulterior si a Instructiunilor
privind metodologia de calcul al impozitului pe profit aprobate prin Hotararea
Guvernului nr. 402/2000, baza la care se aplica procentul mentionat mai sus o
reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si cheltuielilor inregistrate in
contabilitate, la care se adauga cheltuiala cu impozitul pe profit si
cheltuielile cu sponsorizarea in fiecare an fiscal fara a lua in considerare
rezultatele anului precedent.
Intrebare
Care sunt conditiile concrete pentru a beneficia de cota de impozit pe profit
de 5% in cazul activitatii de productie pentru export, in sistem lohn?
Raspuns
Potrivit prevederilor art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind
impozitul pe profit, cu modificarile ulterioare si a prevederilor Hotararii
Guvernului nr. 402/2000 pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de
calcul a impozitului pe profit, societatile comerciale care efectueaza
operatiuni de lohn, beneficiaza de cota de impozit pe profit de 5% in cazul in
care participa la realizarea bunurilor exportate, proportional cu incasarile
valutare evidentiate in documentele justificative.
Intrebare
Care este modalitatea corecta de calcul al amortizarii mijloacelor fixe
achizitionate prin contracte de vanzare/cumparare, in cazul in care respectivele
bunuri mobile si imobile sunt amortizate partial sau integral la data vanzarii?
Raspuns
Conform Legii nr. 15/1994, republicata si a Hotararii Guvernului nr.
909/1997, amortizarea se calculeaza si se include in cheltuielile de exploatare
in functie de durata normala de utilizare a mijloacelor fixe. In aceste conditii,
pentru mijloacele fixe achzitionate prin contracte de vanzare-cumparare, care nu
sunt complet amortizate, valoarea de intrare se va recupera pe durata normala de
utilizare ramasa. Aceasta durata se poate prelungi sau reduce cu pana la 20%, pe
baza unei analize pertinente si cu aprobarea Consiliului de administratie,
conform prevederilor art. 11 din Hotararea Guvernului nr. 964/1998. In ceea ce
priveste mijloacele fixe achizitionate, cu durata normala de utilizare expirata,
conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 909/1997, pct. 12, lit. f,
valoarea de intrare este data de costul de achizitie, durata normala de
utilizare in care se va recupera valoarea de intrare, se stabileste de catre o
comisie tehnica.
Intrebare
Aplicarea prevederilor art. 38 din Legea nr. 133/1999 intra exclusiv in
sarcina Agentiei nationale pentru intreprinderile mici si mijlocii? Impozitarea
cu 90% se asimileaza cu impozitul pe profit sau se inregistreaza in
contabilitate ca "alte impozite, taxe, varsaminte asimilate"?
Raspuns
Referitor la prevederile art. 38 alin. (5) din Legea nr. 133/1999 privind
stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea
intreprinderilor mici si mijlocii, impunerea cu 90% a veniturilor din
concesionare, inchiriere sau asociere in participatiune pentru activele sau
spatiile aprtinand societatilor comerciale sau companiilor nationale la care
statul este actionar majoritar, precum si regiile autonome, nu este similara
impozitului pe profit. Aceasta impunere este o sanctiune pentru nerespectarea de
catre acestea a obligatiilor prevazute la art. 12 din legea sus amintita. In
conformitate cu prevederile art. 4(3), lit. b) din Ordonanta Guvernului nr.
70/1994 privind impozitul pe profit, cu modificarile si completarile ulterioare,
pentru determinarea profitului impozabil nu se admite deducerea printre altele
si pentru cheltuielile cu amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si
penalitatile datorate catre autoritatile romane. In acest context se incadreaza
din punct de vedere fiscal si sumele datorate ca impozit, in conformitate cu
dispozitiile art. 38(5), capitolul VI "Sanctiuni" din Legea nr.
133/1999, de catre societatile comerciale sau companiile nationale la care
statul este actionar majoritar, precum si regiile autonome.
Intrebare
Care sunt domeniile de reinvestire a profitului pentru care se aplica
facilitatile de la art. 23 in Legea nr. 133/1999 privind stimularea
intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor
mici si mijlocii?
Raspuns
Referitor la scutirea de la plata impozitului pe profit pentru profitul brut
reinvestit, inscrisa la art. 23 din Legea nr. 133/1999 privind stimularea
intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor
mici si mijlocii, mentionam ca se vor lua in calcul investitiile in active
corporale si necorporale, de natura celor reglementate de prevederile Legii nr.
15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si
necorporale, republicata, cu modificarile ulterioare, exclusiv cele care au alte
surse de finantare decat profitul brut.
Intrebare
Agentii economici care au in derulare un contract de leasing financiar, pot
beneficia de prevederile art. 23 din Legea nr. 133/1999?
Raspuns
In conformitate cu prevederile art. 23 din Legea nr. 133/1999, cota-parte din
profitul brut reinvestit de intreprinderile mici si mijlocii, asa cum acestea
sunt mentionate la art. 4 din legea citata (cu exceptiile de la alin. (2) si (3)
ale aceluiasi articol), nu se impoziteaza. In contextul prevederilor legale de
mai sus, profitul brut (inainte de impozitare) reinvestit este cel care a fost
utilizat efectiv in perioada aplicarii acestei facilitati si anume 23 iulie - 31
decembrie 1999 pentru efectuarea de investitii in active corporale, inclusiv
imobilizari corporale achizitionate printr-un contract de vanzare-cumparare cu
plata in rate, precum si cele care fac obiectul unui contract de leasing
financiar, inregistrate in conturile de mijloace fixe, amortizabile, potrivit
prevederilor Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in
active corporale si necorporale, republicata, cu modificarile ulterioare.
Intrebare
Care este perioada de aplicarea Legii nr. 133/1999? Investitiile se deduc
direct din profitul brut in cursul anului sau la sfarsitul anului?
Raspuns
Facilitatile fiscale privind scutirea de la plata impozitului pe profit
pentru profitul brut reinvestit, inscrisa la art. 23 si reducerile prevazute la
art. 24 si 26 se vor aplica numai asupra profitului aferent perioadei cuprinsa
intre 23 iulie si 31 decembrie 1999 si se vor calcula la impozitul datorat,
obtinut conform metodologiei prezentata in Ordonanta Guvernului nr.70/1994
privind impozitul pe profit, cu modificarile si completarile ulterioare.
Intrebare
In vederea aplicarii cotei de impozit pe profit de 5%, la ce venituri se
calculeaza ponderea? Se iau ca baza veniturile obtinute intr-o luna sau
veniturile realizate pe perioada cumulata?
Raspuns
Potrivit prevederilor art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind
impozitul pe profit, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si
Hotararii Guvernului nr. 402/2000 pentru aprobarea Instructiunilor privind
metodologia de calcul al impozitului pe profit, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei nr. 262/12.06.2000, Partea I, in vederea aplicarii cotei de impozit
de 5% se va intocmi o situatie privind veniturile incasate din export. In
veniturile totale inregistrate, care se vor lua in calcul la determinarea
ponderii veniturilor la export, nu se includ cele inregistrate in conturile 711
"Venituri din productia stocata", 721 "Venituri din productia de
imobilizari necorporale" si 722 "Venituri din productia de imobilizari
corporale", acestea nefiind venituri efective. Lunar se va face ponderea
veniturilor incasate din export in volumul total al veniturilor inregistrate
conform Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991. Cota de
5% se aplica asupra profitului impozabil aferent acestei ponderi, calculat si
evidentiat lunar, cumulat de la inceputul anului fiscal. Suma aferenta
diferentei de impozit rezultate dintre cota de 25% si 5% se evidentiaza separat,
extracontabil, iar la sfarsitul anului acesta se regularizeaza si se
repartizeaza ca sursa proprie de fianantare.
Intrebare
Asociatii unici sau administratori care nu au calitatea de angajati, dar care
fac deplasari in interesul societatii, pot beneficia de decontarea cheltuielilor
de deplasare si diurna prevazuta de lege?
Raspuns
Potrivit prevederilor art. 4, alin. 6, lit. d) din Ordonanta Guvernului nr.
70/1994 privind impozitul pe profit, republicata, modificata si compleata
ulterior, pentru determinarea profitului impozabil, cheltuielile cu diurna sunt
deductibile in limitele legale stabilite pentru institutiile publice. Nivelul
cheltuielilor cu diurna este reglementat de Hotararea Guvernului nr. 543/1995
privind drepturile banesti ale salariatilor institutiilor publice si regiilor
autonome cu specific deosebit, pe perioada delegarii si detasarii in alta
localitate, precum si in cazul deplasarii in cadrul localitatii in interesul
serviciului, republicata, si Hotararea Guvernului nr. 518/1995 privind unele
drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru
indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, modificata si completata
ulterior. Potrivit art. 1, alin. (1) din Legea nr. 130/1996 privind contractul
colectiv de munca, republicata, "contractul colectiv de munca este
conventia incheiata intre patron sau asociatia patronala, pe de o parte, si
salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de
cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca,
salarizare, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de
munca". Avand in vedere cele mentionate mai sus, asociatul unic sau
administratorul nu se afla in raporturi de munca cu societatea comerciala in
cauza si nu poate beneficia de toate drepturile prevazute de dispozitiile legale
in vigoare pentru salariatii societatilor comerciale, respectiv Hotararii
Guvernului nr. 543/1995 si Hotararii Guvernului nr. 518/1995, cu modificarile
ulterioare.
Intrebare
Se impoziteaza rezervele legale in limita a 20% din capitalul social, care
provin din profitul brut inainte de impozitare, precum si diferentele favorabile
din reevaluarea patrimoniului cu care se majoreaza capitalul social?
Raspuns
In conditiile unei impozitari cu 10% a fondurilor societatii, a profiturilor
nete din anii precedenti, pentru majorarea capitalului social, asociatii isi vor
schimba destinatia profiturilor anilor precedenti repartizand mai intai pe
dividende fondurile, rezervele, profitul din contul 107 “Rezultatul reportat”,
vor achita impozitul aferent de 5% si ulterior vor majora capitalul social? In
conformitate cu prevederile art. 2, alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr.
70/1994 privind impozitul pe profit, cu modificarile si completarile ulteriore,
orice majorare a capitalului social efectuata din profitul net sau din rezerve
constituite din profitul net, respectiv dupa aplicarea cotei de 25% asupra
profitului impozabil, se impoziteaza cu o cota de 10%. Prin aceasta dispozitie
se urmareste impiedicarea transferului din proprietatea societatii comerciale in
cea a actionarilor sau asociatilor, ca subiecti de drept. Majorarea capitalului
social din rezervele legale, inclusiv din rezerva de 20% calculata asupra
profitului contabil anual este o operatie interzisa, potrivit reglementarilor
prevazute de Legea societatilor comerciale nr. 31/1991, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Intrebare
Care este regimul privind deductibilitatea cheltuielilor cu disconturile,
remizele sau alte reduceri de pret la calculul impozitului pe profit?
Raspuns
Potrivit dispozitiilor art. 4, alin. (6). lit. m din Ordonanta Guvernului nr.
70/1994 privind impozitul pe profit, cu modificarile si completarile ulterioare,
sunt nedeductibile cheltuielile inregistrate in contabilitate pe baza
documentelor care nu indeplinesc, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, cu
modificarile ulterioare, conditiile de document justificativ. Cheltuielile cu
discont-urile, remizele sau alte reduceri de pret acordate clientilor sunt
deductibile la calculul impozitului pe profit, in cazul in care acestea sunt
distinct reflectate in documentele de vanzare legale.
Intrebare
Care este nivelul dobanzii ce trebuie practicat pentru sumele de bani
imprumutate de societate de la patronul acesteia sau de la diverse persoane
fizice, in baza unui contract civil incheiat intre parti, respectiv la nivelul
taxei scontului sau cel al dobanzilor active (medii) ale bancilor?
Raspuns
Cadrul juridic de acordare a dobanzii legale in cazul raporturilor civile
este stabilit de Ordonata Guvernului nr. 9/21.01.2000 privind nivelul dobanzii
legale pentru obligatiile banesti. Din punct de vedere fiscal, conform art. 4,
alin. (6), lit. j) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 217/1999 pentru
modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul
pe profit sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil, orice
cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, inclusiv dobanzile
platite in cazul contractelor civile, in situtia in care nu sunt impozitate la
persoana fizica.
Intrebare
In cazul operatiunilor de lohn beneficiaza de cota de 5% impozit pe profit
toti participantii la derularea exportului?
Raspuns
Conform dipozitiilor art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind
impozitul pe profit, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si
dispozitiilor Hotararii Guvernului nr. 402/2000 pentru aprobarea Instructiunilor
privind metodologia de calcul al impozitului pe profit, in cazul operatiunilor
de lohn, de cota de 5% beneficiaza atat comisionarul, cat si contribuabilul care
participa la realizarea bunurilor exportate, proportional cu incasarile valutare
justificate pe baza acelorasi documente solicitate si in cazul TVA.
Intrebare
Care este natura contractului care contine urmatoarele elemente:
- obiectul contractului - vanzarea in leasing a unor autoturisme;
-valoarea contractului cuprinde valoarea bunurilor, suma dobanzii si o suma
reprezentand comision leasing;
- perioada de leasing este de 11 luni;
- prima rata reprezinta 54% din valoarea contractului si o parte din comision,
platibila in termen de 7 zile de la data semnarii acestuia;
- a doua rata este scadenta in termen de o luna de la data incheierii
procesului verbal de predare/primire a autoturismelor si cuprinde diferenta de
comision de leasing;
- urmatoarele rate cuprind diferenta de valoare a contractului si dobanda
aferenta.
Acest contract este contract de leasing financiar, leasing operational sau
contract de vanzare cu plata in rate? Care este deductibilitatea fiscala a
cheltuielilor ce decurg din derularea contractului pentru:
- perioada de pana la aparitia Legii nr. 99/1999 si a Ordinului ministrului
finantelor nr. 68/1999 privind contabilitatea operatiunilor de leasing;
- dupa aparitia Legii nr. 99/1999 si a Ordinului ministrului finantelor nr.
68/1999?
Raspuns
Operatiunile de leasing derulate prin contractul descris, se incadreaza in
categoria leasingului financiar, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr.
51/1997, aprobata prin Legea nr. 90/1998, ale Regulamentului nr. 3 privind
efectuarea operatiunilor valutare emis de Banca Nationala a Romaniei, precum si
ale Codului civil, avand in vedere urmatoarele elemente:
- platile efectuate de locatar nu respecta prevederile Ordonantei Guvernului
nr. 51/1997, aprobata prin Legea nr. 90/1998, fiind construite astfel incat,
prin insumarea avansului de 54% si a ratelor de leasing, locatorul sa recupereze
in perioada de leasing mai mult decat echivalentul cheltuielilor privind
amortizarea valorii bunului contractat;
- prin clauzele contractuale locatarul se obliga sa plateasca locatorului o
dobanda, element care nu este specific operatiunilor de leasing operational ci
operatiunilor de finantare a unor achizitii de imobilizari corporale.
Fata de cele prezentate mai sus, din punct de vedere fiscal, in conformitate
cu prevederile art. 4(2) si cu cele ale art. 5(1) din Ordonanta Guvernului nr.
70/1994 privind impozitul pe profit, cu modificarile ulterioare, sunt
considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, sumele
reprezentand dobanda si amortizarea activului corporal calculata conform
legislatiei in vigoare. Totodata, este de retinut faptul ca, indiferent de
perioada in care este incheiat si derulat un contract de leasing financiar, la
calculul profitului impozabil au fost considerate cheltuieli deductibile,
potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 70/1994, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, numai cele privind dobanzile si
amortizarea calculata potrivit prevederilor legale in vigoare.
Intrebare
Pentru contractele de leasing incheiate anterior aparitiei Legii nr. 99/1999
privind unele masuri pentru completarea reformei economice, prevederile
Ordinului ministrului finantelor nr. 686/25.06.1999 nu sunt aplicabile sau sunt
aplicabile de la data aparitiei actului normativ mentionat?
Raspuns
In cazul contractelor de leasing mentionate, se vor avea in vedere
prevederile art. 4(4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 127/10.09.1999
pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind
impozitul pe profit, daca in continutul contractelor incheiate se respecta
prevederile din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, completata si modificata prin
Legea nr. 99/1999, inregistrarile in contabilitate respectand prevederile
Ordinului ministrului finantelor nr. 686/25.06.1999. Potrivit prevederilor
Hotararii Guvernului nr. 402/2000 pentru aprobarea Instructiunilor privind
metodologia de calcul al impozitului pe profit, incadrarea operatiunilor de
leasing se realizeaza avandu-se in vedere clauzele contractuale si prevederile
Ordonantei Guvernului nr. 51/1997, republicata. Din punct de vedere fiscal, este
cheltuiala deductibila la calculul profitului impozabil pentru leasingul
financiar, asa cum este definit prin Ordonanta Guvernului nr. 51/1997,
amortizarea si dobanda, iar in cazul leasingului operational, sumele platile cu
titlu de redeventa reprezentand marja de profit si amortizarea stabilita,
potrivit prevederilor Legii nr. 15/1994. Operatiunile de leasing imobiliar
efectuate conform contractelor cu clauza irevocabila de vanzare, care au ca
obiect utilizarea activelor ce apartin societatilor comerciale la care statul
sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, se
supun regimului fiscal valabil pentru contractele de leasing financiar.
Intrebare
O societate comerciala intentioneaza sa fuzioneze prin absorbtie, ca
societate absorbita, cu o alta societate comerciala, ca societate absorbanta.
Prima societate este platitoare de impozit pe profit, iar cea de-a doua
beneficiaza de scutirea la plata impozitului pe profit. Din momentul fuziunii,
societatea absorbita, ca platitoare de impozit pe profit mai influenteaza, intr-o
forma sau alta, plata impozitului pe profit la societatea absorbanta?
Raspuns
O societate scutita de plata impozitului pe profit care absoarbe o societate
platitoare, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 republicata, nu influenteaza
scutirea dobandita.
Intrebare
Pentru cotele fixe platite in baza unui contract de asociere in
participatiune este corecta facturarea si considarea lor drept cheltuieli
deductibile la calculul impozitului pe profit?
Raspuns
In conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind
impozitul pe profit, cu modificarile si completarile ulterioare, persoanele
juridice romane, partenere intr-o operatie de asociere sunt obligate la plata
impozitului pe profit realizat dintr-o activitate desfasurata in baza
contractului incheiat, conform art. 251 din Codul Comercial. Cotele fixe platite
intr-un contract de asociere sunt cheltuieli nedeductibile potrivit
dispozitiilor art. 4 alin. 6 lit. k din acelasi act normativ.
Intrebare
Societatile care au beneficiat de scutirea impozitului pe profit conform
Legii nr. 12/1991, completata si modificata de Ordonanta Guvernului nr. 70/1994,
mai sunt conditionate in caz de fuzionare de perioade de activare, conform art.
30 si 31 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 si mai sunt obligate la plata
impozitului pe profit datorat si scutit la plata?
Raspuns
Art. 30 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, a fost abrogat prin
pct. 14 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 217/1999 pentru modificarea si
completarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit. In
situatia in care, o societate a beneficiat de prevederile art. 30 privind
scutirea de la plata impozitului pe profit, aceasta este obligata sa activeze si
sa realizeze in continuare venituri inca o perioada egala cu perioada de scutire,
conform prevederilor in vigoare existente la data acordarii facilitatilor
fiscale. In cazul in care, nu sunt respectate prevederile mentionate mai sus,
inclusiv pentru fuziune (absorbtie) de catre o alta persoana juridica, impozitul
pe profit se recalculeaza, inclusiv pentru perioada de scutire, potrivit
reglementarilor existente la data acordarii facilitatilor. Societatile
comerciale care fuzioneaza vor avea in vedere operatiunile prevazute in
precizarile aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 1223/1998 privind
reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni privind fuziunea,
dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale, precum si retragerea si/sau
excluderea unor asociati din cadrul societatilor comerciale. Potrivit art. 8,
alin. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 217/1999 pentru modificarea si
completarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, in
cazul in care are loc divizarea sau fuziunea, nu se recupereaza pierderea
fiscala inregistrata de persoana juridica. Pierderea contabila inregistrata de
societatile comerciale in exercitiile precedente, poate fi acoperita potrivit
prevederilor pct. 4 din Precizarile nr. 314/1999 privind reflectarea in
contabilitate a unor operatiuni, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei nr.
144/08.04.1999.
Intrebare
Ce venituri intra in categoria veniturilor extrabugetare din activitati
economice si cum se vor evidentia in contabilitate veniturile/pierderile,
respectiv profitul obtinut? Impozitul pe profit calculat de aceste institutii de
subordonare locala, aferent activitatilor economice, se va vira la bugetele
locale?
Raspuns
Modalitatea de inregistrare in contabilitate a impozitului pe profit datorat
de institutiile publice, pentru veniturile extrabugetare din activitati
economice desfasurate in conditiile legii conform Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 217/1999 este prevazuta in Precizarile metodologice elaborate de
Ministerul Finantelor cu nr. 60991/11.04.2000 privind intocmirea si depunerea
darilor de seama contabile pe trimestrul I 2000 de catre ministere, celelalte
organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale si
institutiile publice din subordine.Potrivit prevederilor Hotararii Guvernului
nr. 402/2000 pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul al
impozitului pe profit date in aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
217/1999, pentru completarea si modificarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1994,
veniturile bugetelor institutiilor publice finantate total sau partial din
venituri extrabugetare, provin din taxe, chirii, manifestari culturale,
valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, concursuri artistice,
publicatii, prestatii editoriale si altele de aceasta natura, stabilite in
conditiile legii. Potrivit Legii finantelor publice, institutiile publice se
impart in:
- institutii publice finantate integral din bugetul de stat sau din bugetele
locale, dupa caz;
- institutii publice finantate din veniturile extrabugetare si alocatiile
acordate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale;
- institutii publice finantate integral din venituri extrabugetare sau din
fonduri speciale, dupa caz.
In prevederile art. 1 alin. (1) lit. e) din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994,
asa cum a fost modificat de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 217/1999, nu
se incadreaza institutiile publice finantate integral de la bugetul de stat sau
bugetele locale care realizeaza venituri extrabugetare si care prin lege au
obligatia de a varsa integral aceste venituri la bugetele finantatoare, in
functie de subordonare, la sfarsitul anului. Celelalte institutii publice care
realizeaza venituri extrabugetare in conditiile legii, dar care nu sunt obligate
la varsarea lor integrala sau partiala la bugetul de stat sau bugetele locale,
calculeaza si platesc impozit pe profitul obtinut din activitatea economica. Nu
se includ in categoria veniturilor impozabile alocatiile bugetare nerambursabile,
granturile, mijloace materiale si banesti primite de la persoane juridice si
fizice cu titlu gratuit, sumele reprezentand fonduri speciale, sume care sunt
gestionate potrivit dispozitiilor legale, cu respectarea destinatiilor stabilite
de transmitator. Totodata, potrivit prevederilor art. 8 din Legea bugetului de
stat pentru anul 2000 se suspenda aplicarea art. 1, alin 1, lit. e din Ordonanta
Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, cu modificarile si
completarile ulterioare, privind obligatia la plata impozitului pe profit a
institutiilor publice pentru veniturile extrabugetare din activitati economice
desfasurate in conditiile legii. Soldurile anuale rezultate din executia
bugetelor institutiilor publice care realizeaza venituri extrabugetare din
desfasurarea de activitati economice se varsa integral la bugetul de stat sau la
bugetele locale, dupa caz, daca legea nu prevede altfel.
Intrebare
Poate sa beneficieze de scutire la plata impozitului pe venit pe durata
existentei zonei defavorizate, in baza Hotararii Guvernului nr. 203/1999 si a
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/1998, o persoana fizica autorizata in
baza Decretului-Lege nr. 54/1990 si care detine certificat provizoriu de
investitor?
Raspuns
In conformitate cu prevederile art. 5, alin. 1, lit. c din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, aprobata
prin Legea nr. 20/1999, societatile comerciale cu capital majoritar privat,
persoanele juridice romane care isi au sediul si isi desfasoara activitatea in
zona defavorizata, in conditiile in care au obtinut certificat de investitor,
sunt scutite de la plata impozitului pe profit, pe durata de existenta a zonei
defavorizate. Persoanele fizice si asociatiile familiale, autorizate conform
Decretului-Lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati
economice pe baza liberei initiative, sunt platitoare de impozit pe venit.
Prevederile art. 5, alin. 1, lit. c din ordonanta mentionata mai sus nu fac
referire si la scutirea de impozitul pe venit al persoanelor fizice si al
asociatiilor familiale autorizate conform Decretului-lege nr. 54/1990, in acest
sens consideram ca acestea nu pot beneficia de scutirea de la plata a
impozitului pe venit.
Intrebare
Agentii economici care activeaza in zona libera beneficiaza incepand cu data
de 01.01.2000 de scutirea de impozit pe profit prevazuta de art. 14 din Legea
nr. 84/1992, tinand cont de faptul ca acest aricol nu a fost abrogat prin art.V
din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 217/1999?
Raspuns
Prevederile art. 14 din Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere sunt
in vigoare, deoarece in cadrul abrogarilor prevazute la art.V din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 217/1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei
Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, nu s-a inclus aceasta.
Totodata, dispozitiile art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
217/1999 au fost clarificate prin articolul unic al Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 6/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.
74/21.02.2000.
Intrebare
Care este regimul deductibilitatii pentru provizioanele constituite pentru
pierderi din diferente de curs valutar aferente soldului creditelor in valuta
pentru investitii (autorizate de BNR) care nu erau puse in functiune la data
efectuarii verificarii fiscale?
Raspuns
Regimul deductibilitatii fiscale a provizioanelor pentru pierderi din
diferentele de curs valutar aferente creantelor si obligatiilor in valuta,
evidentiate in bilantul contabil de la sfarsitul exercitiului financiar este
prevazut la art.1, lit.b) din Hotararea Guvernului nr. 335/1995 privind regimul
constituirii, utilizarii si deductibilitatii fiscale a provizioanelor agentilor
economici si societatilor bancare, modificata ulterior. Incepand cu 01.01.2000,
potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 335/1995 privind regimul
constituirii, utilizarii si deductibilitatii fiscale a provizioanelor agentilor
economici si societatilor bancare, asa cum a fost modificata prin Hotararea
Guvernului nr. 326/2000, provizioanele pentru pierderea neta din diferente de
curs valutar aferente creantelor si datoriilor in devize, evidentiate in
contabilitatea agentilor economici la sfarsitul fiecarui trimestru sunt
deductibile la calculul impozitului pe profit. Creantele si datoriile in devize
se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala
a Romaniei pentru ultima zi a trimestrului, fata de data inregistrarii acestora
in contabilitate. Pierderea neta se determina prin scaderea din diferentele
nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor, a diferentelor favorabile
aferente creantelor. Inregistrarea pe venituri a provizioanelor se efectueaza pe
masura lichidarii creantelor si datoriilor in devize pentru care acestea au fost
constituite. Pentru trimestrul IV, deducerea provizioanelor pentru pierderea
neta se va efectua odata cu definitivarea impozitului pe profit pentru anul
fiscal expirat, pana la termenul prevazut pentru depunerea bilantului contabil.
Deducerea provizioanelor nu este conditionata de punerea in functiune a
investitiilor.
Intrebare
Care este regimul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile si diferentele
nefavorabile de curs valutar aferente ratelor achitate la creditele in valuta
pentru investitii (autorizate de BNR) care nu erau puse in functiune la data
efectuarii verificarii fiscale?
Raspuns
Conform Hotararii Guvernului nr. 22/1998 privind unele masuri pentru
reflectarea in contabilitatea agentilor economici a unor operatiuni
economico-financiare, agentii economici care au efectuat investitii concretizate
in imobilizari corporale cu plata in valuta, pot introduce in valoarea
respectivelor active corporale diferentele nefavorabile de curs valutar si
dobanzile bancare stabilite la data incheierii exercitiului financiar, aferente
creditelor in valuta platite sau de platit in cursul exercitiului financiar. In
situatia in care, diferentele nefavorabile de curs valutar si dobanzile bancare
aferente creditelor in valuta au fost inregistrate in cheltuieli, acestea sunt
cheltuieli deductibile in temeiul art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994
privind impozitul pe profit, in momentul platii, iar agentii economici nu mai
pot aplica hotararea mentionata in alineatul precedent.
Intrebare
Care este regimul deductibilitatii diferentelor nefavorabile de curs valutar
si dobanzile datorate si neplatite aferente unor imprumuturi in valuta care au
fost cesionate unor persoane fizice si juridice staine sau romane, compensate cu
actiuni ale societatii imprumutate (diferentele de curs sunt cele constituite
intre momentul inregistrarii datoriilor in valuta si momentul compensarii lor
prin subscrierea la majorarea capitalului social)?
Raspuns
Potrivit art. 205, alin.(1) si (2) din Legea nr. 31/1990 privind societatile
comerciale, republicata, capitalul social se poate mari prin emisiunea de
actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente, in
schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura. De asemenea, actiunile
noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale,
precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor
creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia. Pentru a
opera o asemenea compensatie, creantele trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
- sa fie certe, adica existenta lor sa nu fie discutabila din punct de vedere
juridic;
- sa fie lichide, adica sa fie determinate cu exactitate in valoarea lor;
- sa fie exigibile, adica sa fi ajuns la scadenta.
Operatiunile contabile date de Directia monitorizarea contribuabililor mari,
ocazionate de majorarea capitalului social, in conditiile legii, prin conversia
imprumutului in actiuni sunt urmatoarele:
456 = 101 - cu valoarea capitalului social subscris, in valuta si in lei la
cursul de la data subscrierii;
% = 456 - cu valoarea capitalului social in valuta si in lei la cursul de la
data subscrierii;
455 - cu valoarea imprumutului in valuta si in lei la cursul de la data
inregistrarii;
665 - cu diferentele de curs valutar intre cursul de schimb de la data
subscrierii la capitalul social si cursul de la data inregistrarii imprumutului.
In mod corespunzator, provizioanele pentru pierderi din schimb valutar
aferente imprumutului inregistrate in perioadele anterioare se reiau la
venituri, iar diferenta neacoperita de provizioane este cheltuiala deductibila
la calculul profitului impozabil. In contextul celor prevazute mai sus, organele
fiscale vor analiza si constata daca sumele imprumutate au fost utilizate pentru
efectuarea de investitii sau in desfasurarea activitatii pentru care a fost
autorizat contribuabilul, in vederea acordarii deductibilitatii fiscale a
cheltuielilor cu diferentele de curs valutar aferente unor imprumuturi in
valuta, potrivit prevederilor din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind
impozitul pe profit, republicata, modificata si completata ulterior.
Intrebare
Urmare Hotararii Guvernului nr.164/1990, privind stabilirea unor drepturi
pentru personalul din cadrul combinatelor si intreprinderilor din metalurgie
neferoasa, personalul beneficiaza de o masa calda gratuita in valoare de 16 lei,
valoare care a fost indexata prin Hotararea de Guvern, ajungand ca incepand cu
data de 01.10.1998 sa fie de 4376 lei/zi (Hotararea Guvernului nr.173/1998).
Avand in vedere ca suma de 4.376 lei /zi nu poate acoperi cheltuielile necesare
acordarii unei mese calde pe zi cunoscandu-se faptul ca in cadrul unei societati
sunt conditii de munca foarte grele , va rugam sa ne precizati daca cheltuiala
cu masa de protectie poate fi considerata deductibila fiscal la nivelul ei
efectiv?
Raspuns
In situatia in care, alimentatia de protectie acordata de catre o societate
comerciala, se incadreaza in prevederile art. 16 din Legea protectiei nr.
90/1996, iar valoarea acesteia se regaseste, potrivit art. 10 din aceeasi lege,
in costul de productie al produselor livrate de societatea in cauza,
cheltuielile inregistrate de aceasta sunt considerate cheltuieli aferente
realizarii veniturilor deductibile la calculul profitului impozabil, in
conformitate cu prevederile art. 4 (4) din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994,
republicata, cu modificarile ulterioare.
Intrebare
Penalitatile de natura comerciala (percepute intre agentii economici sau
intre agentii economici si bancile comerciale) sunt deductibile la calculul
profitului impozabil?
Raspuns
Potrivit prevederilor art. 4, alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr.70/1994
privind impozitul pe profit, cu modificarile si completarile ulterioare si a
Hotararii Guvernului nr. 402/2000 pentru aprobarea Instructiunilor privind
metodologia de calcul al impozitului pe profit, pe cale de consecinta,
penalitatile de natura dobanzilor, amenzilor si majorarilor de intarziere
datorate unei persoane juridice platitoare de impozit pe profit, de catre o alta
persoana juridica, in baza contractelor incheiate intre acestia si a facturilor
fiscale sunt cheltuieli deductibile la determinarea impozitului pe profit. In
cazul creditelor nerambursate la scadenta, cheltuielile de natura dobanzilor
penalizatoare sunt deductibile la calculul profitului impozabil, daca creditul
respectiv a fost folosit la realizarea obiectului sau de activitate.
Intrebare
O societate comerciala a constituit in perioada 1996-1997 provizioane pentru
garantii de buna executie acordate clientilor, conform contractelor incheiate.
Desi in anul curent, societatea nu a efectuat cheltuieli efective cu remedierile
in perioada de garantie, aceasta a constituit provizioane la nivelul cotei din
contract, provizioane pe care le-a apreciat ca deductibile integral. Agentul
economic constituie provizioane in perioada derularii executiei lucrarii (1-2
ani) si le diminueaza prin trecerea pe venituri la data incasarii garantiei (la
2 ani de la terminarea lucrarii). Agentul economic justifica situatia existenta
prin faptul ca sumele de bani, reprezentand contravaloarea garantiei raman
depozitate intr-un cont la care societatea nu are acces pana la receptia finala
(3 ani dupa terminarea lucrarilor) si eventualele remedieri in perioada de
garantie se pot face dupa terminarea lucrarilor si nu in perioada cand se
constituie provizioanele?
Raspuns
Conform dispozitiilor art. 1, lit. c) din Hotararea Guvernului nr. 335/1995
privind regimul constituirii, utilizarii si deductibilitatii fiscale a
provizioanelor agentilor economici si societatilor bancare, agentii economici,
persoane juridice, pot constitui provizioane deductibile fiscal pentru garantii
de buna executie, acordate clientilor conform clauzelor contractuale, in limita
cheltuielilor prevazute pentru efectuarea remedierilor in perioada de garantie.
Aceste provizioane se constituie lunar numai pentru bunurile livrate, lucrarile
executate si serviciile prestate in cursul lunii respective, ce au perioada de
garantie in perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevazute in contractele
incheiate, dar nu mai mult decat cota medie realizata in exercitiul financiar
precedent. In situatiile in care in anul precedent nu au existat cheltuieli cu
remedierile in perioada de garantie, in anul curent provizioanele pentru
garantia de buna executie se constituie la nivelul cheltuielilor efective, dar
nu mai mult decat cota prevazuta in contract. Inregistrarea la venituri a
provizioanelor create pentru garantiile de buna executie se face pe masura
efectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garantie
inscrise in contract. Avand in vedere acest cadru legal, societatea comerciala
putea constitui provizioane pentru garantii de buna executie, deductibile fiscal
la nivelul cotei prevazuta in contract, in cazul in care nu au existat
cheltuieli cu remedierile in perioada de garantie. Provizioanele astfel
constituite vor fi inregistrate la venituri la data incasarii garantiei,
respectiv la expirarea perioadei inscrise in contract.