Impozit profit

Intrebare
Conform prevederilor art. 2(4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 217/1999, majorarea capitalului social poate fi efectuata si prin incorporarea rezervelor legale. In aceasta situatie, contribuabilul isi poate constitui la sfarsitul anului un nou fond de rezerva prin preluarea a 5% din profitul brut contabil pana la limita de 20% din capitalul social nou creat, conform prevederilor art. 173(2) din Legea nr. 31/1990 republicata, sau isi constituie numai diferenta de fond de rezerva?
Raspuns
Potrivit prevederilor art. 205, alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicata, privind societatile comerciale, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia. Prin urmare, majorarea capitalului social nu se poate realiza prin incorporarea rezervelor legale. Din punct de vedere fiscal, veti avea in vedere dispozitiile art. 2, alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit caruia, orice majorare de capital social efectuata din profitul net sau din rezerve constituite din profitul net al societatii, se considera distributie de dividend si se impune cu cota de 10%. Sub incidenta acestui aliniat nu intra rezervele legale, care asa cum am aratat mai sus nu pot participa la majorarea capitalului social.

Intrebare
In cazul unui contribuabil, persoana juridica romana care isi desfasoara activitatea exclusiv in strainatate (constructii montaj) si care are deschis cont valutar in Germania cu avizul Bancii Nationale a Romaniei, pentru incasarile in valuta in contul bancii din Germania (din acest cont fac si plati pentru diverse cheltuieli efectuate cu activitatea desfasurata in Germania), pot fi aplicate prevederile articolului 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 217/1999, respectiv cota de 5% la impozitul pe profit?
Raspuns
Pentru a beneficia de facilitatile fiscale prevazute la art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 217/1999, veniturile in valuta din exportul bunurilor realizate din activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, precum si din prestari de servicii, trebuie incasate printr-un cont bancar din Romania.

Intrebare
Dividendele aferente actiunilor dobandite prin privatizarea MEBO, conform Legii nr. 77/1994, acestea nefiind platite integral la FPS, beneficiaza in continuare de facilitati fiscale conform art. 19, pct. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/23.12.1997 astfel: “Dividendele aferente actiunilor dobandite de o asociatie in conditiile prezentei ordonante de urgenta sunt neimpozabile pe durata executarii contractului”?
Raspuns
Potrivit art. 44 din Ordonanta de Urgenta nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, asa cum a fost aprobata prin Legea nr. 44/1998, de la data intrarii acesteia in vigoare se abroga prevederile Legii nr. 77/1994 privind asociatiile salariatilor si membrilor conducerii societatilor comerciale care se privatizeaza, cu modificarile ulterioare. Referitor la facilitatile fiscale prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, acestea se aplica de la data publicarii ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei si numai societatilor comerciale care se privatizeaza in conditiile expres stabilite de actul normativ invocat. Intrucat, facilitatile fiscale prevazute la art. 50 din Legea nr. 77/1994 au fost abrogate, trebuie sa se plateasca impozit pe dividende conform Ordonantei Guvernului nr. 26/1995 privind impozitul pe dividende, aprobata prin Legea nr. 101/1995.

Intrebare
Se pot include cheltuielile cu CAS pentru asociatul unic cu contract de asigurare, in cheltuielile deductibile din profitul societatii comerciale la care este si asociat si desfasoara si activitate?
Raspuns
Potrivit prevederilor art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile. Intrucat asociatul unic nu poate incheia un contract individual de munca cu propria societate comerciala, acesta avand un caracter bilateral intre persoana fizica si alta persoana fizica sau persoana juridica, cheltuielile cu asigurarile sociale, ajutor somaj, asigurare pentru pensie s.a., sunt cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit, asociatul unic neavand calitatea de salariat al societatii care inregistreaza aceste cheltuieli.

Intrebare
Se poate repartiza in cursul anului profitul impozabil realizat? Daca da, atunci sumele repartizate in cursul anului la fondul de rezerva sunt cheltuieli deductibile fiscal?
Raspuns
Nu, deoarece potrivit art. 4, alin. (6), lit. e) din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicata, modificata si completata ulterior si a Instructiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe profit aprobate prin Hotararea Guvernului nr.402/2000, fondul de rezerva se constituie in limita a 5% din profitul contabil anual, pana ce acesta atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat. Fondul de rezerva se calculeaza din profitul contabil anual, prin aplicarea procentului de 5% asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor si cheltuielilor inregistrate in contabilitate, la care se adauga cheltuiala cu impozitul pe profit. Repartitia in cursul anului la fondul de rezerva nu este o suma deductibila la calculul profitului impozabil.

Intrebare
Un agent economic realizeaza profit in anul curent, iar in anul precedent a realizat pierdere. La determinarea cheltuielilor deductibile cu sponsorizarea se ia in calcul numai profitul realizat in anul curent sau profitul realizat in anul curent diminuat cu pierderea din anul precedent?
Raspuns
Prevederile art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 127/1999 privind instituirea unor masuri cu caracter fiscal si inbunatatirea realizarii si colectarii veniturilor statului, modifica alin. (1), (2) si ( 3) ale art. 8 din Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, potrivit caruia, persoanele fizice si juridice romane care efectueaza sponsorizari sau acte de mecenat in domeniile prevazute de lege, beneficiaza de reducerea bazei impozabile cu echivalentul acestora, dar nu mai mult de 5% din baza impozabila. Potrivit art. 4, alin. (6), lit. o) din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 republicata, modificata si completata ulterior si a Instructiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe profit aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 402/2000, baza la care se aplica procentul mentionat mai sus o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si cheltuielilor inregistrate in contabilitate, la care se adauga cheltuiala cu impozitul pe profit si cheltuielile cu sponsorizarea in fiecare an fiscal fara a lua in considerare rezultatele anului precedent.

Intrebare
Care sunt conditiile concrete pentru a beneficia de cota de impozit pe profit de 5% in cazul activitatii de productie pentru export, in sistem lohn?
Raspuns
Potrivit prevederilor art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, cu modificarile ulterioare si a prevederilor Hotararii Guvernului nr. 402/2000 pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe profit, societatile comerciale care efectueaza operatiuni de lohn, beneficiaza de cota de impozit pe profit de 5% in cazul in care participa la realizarea bunurilor exportate, proportional cu incasarile valutare evidentiate in documentele justificative.

Intrebare
Care este modalitatea corecta de calcul al amortizarii mijloacelor fixe achizitionate prin contracte de vanzare/cumparare, in cazul in care respectivele bunuri mobile si imobile sunt amortizate partial sau integral la data vanzarii?
Raspuns
Conform Legii nr. 15/1994, republicata si a Hotararii Guvernului nr. 909/1997, amortizarea se calculeaza si se include in cheltuielile de exploatare in functie de durata normala de utilizare a mijloacelor fixe. In aceste conditii, pentru mijloacele fixe achzitionate prin contracte de vanzare-cumparare, care nu sunt complet amortizate, valoarea de intrare se va recupera pe durata normala de utilizare ramasa. Aceasta durata se poate prelungi sau reduce cu pana la 20%, pe baza unei analize pertinente si cu aprobarea Consiliului de administratie, conform prevederilor art. 11 din Hotararea Guvernului nr. 964/1998. In ceea ce priveste mijloacele fixe achizitionate, cu durata normala de utilizare expirata, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 909/1997, pct. 12, lit. f, valoarea de intrare este data de costul de achizitie, durata normala de utilizare in care se va recupera valoarea de intrare, se stabileste de catre o comisie tehnica.

Intrebare
Aplicarea prevederilor art. 38 din Legea nr. 133/1999 intra exclusiv in sarcina Agentiei nationale pentru intreprinderile mici si mijlocii? Impozitarea cu 90% se asimileaza cu impozitul pe profit sau se inregistreaza in contabilitate ca "alte impozite, taxe, varsaminte asimilate"?
Raspuns
Referitor la prevederile art. 38 alin. (5) din Legea nr. 133/1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, impunerea cu 90% a veniturilor din concesionare, inchiriere sau asociere in participatiune pentru activele sau spatiile aprtinand societatilor comerciale sau companiilor nationale la care statul este actionar majoritar, precum si regiile autonome, nu este similara impozitului pe profit. Aceasta impunere este o sanctiune pentru nerespectarea de catre acestea a obligatiilor prevazute la art. 12 din legea sus amintita. In conformitate cu prevederile art. 4(3), lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru determinarea profitului impozabil nu se admite deducerea printre altele si pentru cheltuielile cu amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile datorate catre autoritatile romane. In acest context se incadreaza din punct de vedere fiscal si sumele datorate ca impozit, in conformitate cu dispozitiile art. 38(5), capitolul VI "Sanctiuni" din Legea nr. 133/1999, de catre societatile comerciale sau companiile nationale la care statul este actionar majoritar, precum si regiile autonome.

Intrebare
Care sunt domeniile de reinvestire a profitului pentru care se aplica facilitatile de la art. 23 in Legea nr. 133/1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii?
Raspuns
Referitor la scutirea de la plata impozitului pe profit pentru profitul brut reinvestit, inscrisa la art. 23 din Legea nr. 133/1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, mentionam ca se vor lua in calcul investitiile in active corporale si necorporale, de natura celor reglementate de prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, republicata, cu modificarile ulterioare, exclusiv cele care au alte surse de finantare decat profitul brut.

Intrebare
Agentii economici care au in derulare un contract de leasing financiar, pot beneficia de prevederile art. 23 din Legea nr. 133/1999?
Raspuns
In conformitate cu prevederile art. 23 din Legea nr. 133/1999, cota-parte din profitul brut reinvestit de intreprinderile mici si mijlocii, asa cum acestea sunt mentionate la art. 4 din legea citata (cu exceptiile de la alin. (2) si (3) ale aceluiasi articol), nu se impoziteaza. In contextul prevederilor legale de mai sus, profitul brut (inainte de impozitare) reinvestit este cel care a fost utilizat efectiv in perioada aplicarii acestei facilitati si anume 23 iulie - 31 decembrie 1999 pentru efectuarea de investitii in active corporale, inclusiv imobilizari corporale achizitionate printr-un contract de vanzare-cumparare cu plata in rate, precum si cele care fac obiectul unui contract de leasing financiar, inregistrate in conturile de mijloace fixe, amortizabile, potrivit prevederilor Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, republicata, cu modificarile ulterioare.

Intrebare
Care este perioada de aplicarea Legii nr. 133/1999? Investitiile se deduc direct din profitul brut in cursul anului sau la sfarsitul anului?
Raspuns
Facilitatile fiscale privind scutirea de la plata impozitului pe profit pentru profitul brut reinvestit, inscrisa la art. 23 si reducerile prevazute la art. 24 si 26 se vor aplica numai asupra profitului aferent perioadei cuprinsa intre 23 iulie si 31 decembrie 1999 si se vor calcula la impozitul datorat, obtinut conform metodologiei prezentata in Ordonanta Guvernului nr.70/1994 privind impozitul pe profit, cu modificarile si completarile ulterioare.

Intrebare
In vederea aplicarii cotei de impozit pe profit de 5%, la ce venituri se calculeaza ponderea? Se iau ca baza veniturile obtinute intr-o luna sau veniturile realizate pe perioada cumulata?
Raspuns
Potrivit prevederilor art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Hotararii Guvernului nr. 402/2000 pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe profit, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 262/12.06.2000, Partea I, in vederea aplicarii cotei de impozit de 5% se va intocmi o situatie privind veniturile incasate din export. In veniturile totale inregistrate, care se vor lua in calcul la determinarea ponderii veniturilor la export, nu se includ cele inregistrate in conturile 711 "Venituri din productia stocata", 721 "Venituri din productia de imobilizari necorporale" si 722 "Venituri din productia de imobilizari corporale", acestea nefiind venituri efective. Lunar se va face ponderea veniturilor incasate din export in volumul total al veniturilor inregistrate conform Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991. Cota de 5% se aplica asupra profitului impozabil aferent acestei ponderi, calculat si evidentiat lunar, cumulat de la inceputul anului fiscal. Suma aferenta diferentei de impozit rezultate dintre cota de 25% si 5% se evidentiaza separat, extracontabil, iar la sfarsitul anului acesta se regularizeaza si se repartizeaza ca sursa proprie de fianantare.

Intrebare
Asociatii unici sau administratori care nu au calitatea de angajati, dar care fac deplasari in interesul societatii, pot beneficia de decontarea cheltuielilor de deplasare si diurna prevazuta de lege?
Raspuns
Potrivit prevederilor art. 4, alin. 6, lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicata, modificata si compleata ulterior, pentru determinarea profitului impozabil, cheltuielile cu diurna sunt deductibile in limitele legale stabilite pentru institutiile publice. Nivelul cheltuielilor cu diurna este reglementat de Hotararea Guvernului nr. 543/1995 privind drepturile banesti ale salariatilor institutiilor publice si regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii in cadrul localitatii in interesul serviciului, republicata, si Hotararea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, modificata si completata ulterior. Potrivit art. 1, alin. (1) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata, "contractul colectiv de munca este conventia incheiata intre patron sau asociatia patronala, pe de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizare, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca". Avand in vedere cele mentionate mai sus, asociatul unic sau administratorul nu se afla in raporturi de munca cu societatea comerciala in cauza si nu poate beneficia de toate drepturile prevazute de dispozitiile legale in vigoare pentru salariatii societatilor comerciale, respectiv Hotararii Guvernului nr. 543/1995 si Hotararii Guvernului nr. 518/1995, cu modificarile ulterioare.

Intrebare
Se impoziteaza rezervele legale in limita a 20% din capitalul social, care provin din profitul brut inainte de impozitare, precum si diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului cu care se majoreaza capitalul social?
Raspuns
In conditiile unei impozitari cu 10% a fondurilor societatii, a profiturilor nete din anii precedenti, pentru majorarea capitalului social, asociatii isi vor schimba destinatia profiturilor anilor precedenti repartizand mai intai pe dividende fondurile, rezervele, profitul din contul 107 “Rezultatul reportat”, vor achita impozitul aferent de 5% si ulterior vor majora capitalul social? In conformitate cu prevederile art. 2, alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, cu modificarile si completarile ulteriore, orice majorare a capitalului social efectuata din profitul net sau din rezerve constituite din profitul net, respectiv dupa aplicarea cotei de 25% asupra profitului impozabil, se impoziteaza cu o cota de 10%. Prin aceasta dispozitie se urmareste impiedicarea transferului din proprietatea societatii comerciale in cea a actionarilor sau asociatilor, ca subiecti de drept. Majorarea capitalului social din rezervele legale, inclusiv din rezerva de 20% calculata asupra profitului contabil anual este o operatie interzisa, potrivit reglementarilor prevazute de Legea societatilor comerciale nr. 31/1991, cu modificarile si completarile ulterioare.

Intrebare
Care este regimul privind deductibilitatea cheltuielilor cu disconturile, remizele sau alte reduceri de pret la calculul impozitului pe profit?
Raspuns
Potrivit dispozitiilor art. 4, alin. (6). lit. m din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt nedeductibile cheltuielile inregistrate in contabilitate pe baza documentelor care nu indeplinesc, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile ulterioare, conditiile de document justificativ. Cheltuielile cu discont-urile, remizele sau alte reduceri de pret acordate clientilor sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, in cazul in care acestea sunt distinct reflectate in documentele de vanzare legale.

Intrebare
Care este nivelul dobanzii ce trebuie practicat pentru sumele de bani imprumutate de societate de la patronul acesteia sau de la diverse persoane fizice, in baza unui contract civil incheiat intre parti, respectiv la nivelul taxei scontului sau cel al dobanzilor active (medii) ale bancilor?
Raspuns
Cadrul juridic de acordare a dobanzii legale in cazul raporturilor civile este stabilit de Ordonata Guvernului nr. 9/21.01.2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatiile banesti. Din punct de vedere fiscal, conform art. 4, alin. (6), lit. j) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 217/1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil, orice cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, inclusiv dobanzile platite in cazul contractelor civile, in situtia in care nu sunt impozitate la persoana fizica.

Intrebare
In cazul operatiunilor de lohn beneficiaza de cota de 5% impozit pe profit toti participantii la derularea exportului?
Raspuns
Conform dipozitiilor art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si dispozitiilor Hotararii Guvernului nr. 402/2000 pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe profit, in cazul operatiunilor de lohn, de cota de 5% beneficiaza atat comisionarul, cat si contribuabilul care participa la realizarea bunurilor exportate, proportional cu incasarile valutare justificate pe baza acelorasi documente solicitate si in cazul TVA.

Intrebare
Care este natura contractului care contine urmatoarele elemente:
- obiectul contractului - vanzarea in leasing a unor autoturisme;
-valoarea contractului cuprinde valoarea bunurilor, suma dobanzii si o suma reprezentand comision leasing;
- perioada de leasing este de 11 luni;
- prima rata reprezinta 54% din valoarea contractului si o parte din comision, platibila in termen de 7 zile de la data semnarii acestuia;
- a doua rata este scadenta in termen de o luna de la data incheierii procesului verbal de predare/primire a autoturismelor si cuprinde diferenta de comision de leasing;
- urmatoarele rate cuprind diferenta de valoare a contractului si dobanda aferenta.
Acest contract este contract de leasing financiar, leasing operational sau contract de vanzare cu plata in rate? Care este deductibilitatea fiscala a cheltuielilor ce decurg din derularea contractului pentru:
- perioada de pana la aparitia Legii nr. 99/1999 si a Ordinului ministrului finantelor nr. 68/1999 privind contabilitatea operatiunilor de leasing;
- dupa aparitia Legii nr. 99/1999 si a Ordinului ministrului finantelor nr. 68/1999?
Raspuns
Operatiunile de leasing derulate prin contractul descris, se incadreaza in categoria leasingului financiar, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 51/1997, aprobata prin Legea nr. 90/1998, ale Regulamentului nr. 3 privind efectuarea operatiunilor valutare emis de Banca Nationala a Romaniei, precum si ale Codului civil, avand in vedere urmatoarele elemente:
- platile efectuate de locatar nu respecta prevederile Ordonantei Guvernului nr. 51/1997, aprobata prin Legea nr. 90/1998, fiind construite astfel incat, prin insumarea avansului de 54% si a ratelor de leasing, locatorul sa recupereze in perioada de leasing mai mult decat echivalentul cheltuielilor privind amortizarea valorii bunului contractat;
- prin clauzele contractuale locatarul se obliga sa plateasca locatorului o dobanda, element care nu este specific operatiunilor de leasing operational ci operatiunilor de finantare a unor achizitii de imobilizari corporale.
Fata de cele prezentate mai sus, din punct de vedere fiscal, in conformitate cu prevederile art. 4(2) si cu cele ale art. 5(1) din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, cu modificarile ulterioare, sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, sumele reprezentand dobanda si amortizarea activului corporal calculata conform legislatiei in vigoare. Totodata, este de retinut faptul ca, indiferent de perioada in care este incheiat si derulat un contract de leasing financiar, la calculul profitului impozabil au fost considerate cheltuieli deductibile, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 70/1994, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, numai cele privind dobanzile si amortizarea calculata potrivit prevederilor legale in vigoare.

Intrebare
Pentru contractele de leasing incheiate anterior aparitiei Legii nr. 99/1999 privind unele masuri pentru completarea reformei economice, prevederile Ordinului ministrului finantelor nr. 686/25.06.1999 nu sunt aplicabile sau sunt aplicabile de la data aparitiei actului normativ mentionat?
Raspuns
In cazul contractelor de leasing mentionate, se vor avea in vedere prevederile art. 4(4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 127/10.09.1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, daca in continutul contractelor incheiate se respecta prevederile din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, completata si modificata prin Legea nr. 99/1999, inregistrarile in contabilitate respectand prevederile Ordinului ministrului finantelor nr. 686/25.06.1999. Potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 402/2000 pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe profit, incadrarea operatiunilor de leasing se realizeaza avandu-se in vedere clauzele contractuale si prevederile Ordonantei Guvernului nr. 51/1997, republicata. Din punct de vedere fiscal, este cheltuiala deductibila la calculul profitului impozabil pentru leasingul financiar, asa cum este definit prin Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, amortizarea si dobanda, iar in cazul leasingului operational, sumele platile cu titlu de redeventa reprezentand marja de profit si amortizarea stabilita, potrivit prevederilor Legii nr. 15/1994. Operatiunile de leasing imobiliar efectuate conform contractelor cu clauza irevocabila de vanzare, care au ca obiect utilizarea activelor ce apartin societatilor comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, se supun regimului fiscal valabil pentru contractele de leasing financiar.

Intrebare
O societate comerciala intentioneaza sa fuzioneze prin absorbtie, ca societate absorbita, cu o alta societate comerciala, ca societate absorbanta. Prima societate este platitoare de impozit pe profit, iar cea de-a doua beneficiaza de scutirea la plata impozitului pe profit. Din momentul fuziunii, societatea absorbita, ca platitoare de impozit pe profit mai influenteaza, intr-o forma sau alta, plata impozitului pe profit la societatea absorbanta?
Raspuns
O societate scutita de plata impozitului pe profit care absoarbe o societate platitoare, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 republicata, nu influenteaza scutirea dobandita.

Intrebare
Pentru cotele fixe platite in baza unui contract de asociere in participatiune este corecta facturarea si considarea lor drept cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit?
Raspuns
In conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, cu modificarile si completarile ulterioare, persoanele juridice romane, partenere intr-o operatie de asociere sunt obligate la plata impozitului pe profit realizat dintr-o activitate desfasurata in baza contractului incheiat, conform art. 251 din Codul Comercial. Cotele fixe platite intr-un contract de asociere sunt cheltuieli nedeductibile potrivit dispozitiilor art. 4 alin. 6 lit. k din acelasi act normativ.

Intrebare
Societatile care au beneficiat de scutirea impozitului pe profit conform Legii nr. 12/1991, completata si modificata de Ordonanta Guvernului nr. 70/1994, mai sunt conditionate in caz de fuzionare de perioade de activare, conform art. 30 si 31 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 si mai sunt obligate la plata impozitului pe profit datorat si scutit la plata?
Raspuns
Art. 30 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, a fost abrogat prin pct. 14 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 217/1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit. In situatia in care, o societate a beneficiat de prevederile art. 30 privind scutirea de la plata impozitului pe profit, aceasta este obligata sa activeze si sa realizeze in continuare venituri inca o perioada egala cu perioada de scutire, conform prevederilor in vigoare existente la data acordarii facilitatilor fiscale. In cazul in care, nu sunt respectate prevederile mentionate mai sus, inclusiv pentru fuziune (absorbtie) de catre o alta persoana juridica, impozitul pe profit se recalculeaza, inclusiv pentru perioada de scutire, potrivit reglementarilor existente la data acordarii facilitatilor. Societatile comerciale care fuzioneaza vor avea in vedere operatiunile prevazute in precizarile aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 1223/1998 privind reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni privind fuziunea, dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale, precum si retragerea si/sau excluderea unor asociati din cadrul societatilor comerciale. Potrivit art. 8, alin. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 217/1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, in cazul in care are loc divizarea sau fuziunea, nu se recupereaza pierderea fiscala inregistrata de persoana juridica. Pierderea contabila inregistrata de societatile comerciale in exercitiile precedente, poate fi acoperita potrivit prevederilor pct. 4 din Precizarile nr. 314/1999 privind reflectarea in contabilitate a unor operatiuni, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 144/08.04.1999.

Intrebare
Ce venituri intra in categoria veniturilor extrabugetare din activitati economice si cum se vor evidentia in contabilitate veniturile/pierderile, respectiv profitul obtinut? Impozitul pe profit calculat de aceste institutii de subordonare locala, aferent activitatilor economice, se va vira la bugetele locale?
Raspuns
Modalitatea de inregistrare in contabilitate a impozitului pe profit datorat de institutiile publice, pentru veniturile extrabugetare din activitati economice desfasurate in conditiile legii conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 217/1999 este prevazuta in Precizarile metodologice elaborate de Ministerul Finantelor cu nr. 60991/11.04.2000 privind intocmirea si depunerea darilor de seama contabile pe trimestrul I 2000 de catre ministere, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale si institutiile publice din subordine.Potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 402/2000 pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe profit date in aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 217/1999, pentru completarea si modificarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1994, veniturile bugetelor institutiilor publice finantate total sau partial din venituri extrabugetare, provin din taxe, chirii, manifestari culturale, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, concursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale si altele de aceasta natura, stabilite in conditiile legii. Potrivit Legii finantelor publice, institutiile publice se impart in:
- institutii publice finantate integral din bugetul de stat sau din bugetele locale, dupa caz;
- institutii publice finantate din veniturile extrabugetare si alocatiile acordate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale;
- institutii publice finantate integral din venituri extrabugetare sau din fonduri speciale, dupa caz.
In prevederile art. 1 alin. (1) lit. e) din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994, asa cum a fost modificat de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 217/1999, nu se incadreaza institutiile publice finantate integral de la bugetul de stat sau bugetele locale care realizeaza venituri extrabugetare si care prin lege au obligatia de a varsa integral aceste venituri la bugetele finantatoare, in functie de subordonare, la sfarsitul anului. Celelalte institutii publice care realizeaza venituri extrabugetare in conditiile legii, dar care nu sunt obligate la varsarea lor integrala sau partiala la bugetul de stat sau bugetele locale, calculeaza si platesc impozit pe profitul obtinut din activitatea economica. Nu se includ in categoria veniturilor impozabile alocatiile bugetare nerambursabile, granturile, mijloace materiale si banesti primite de la persoane juridice si fizice cu titlu gratuit, sumele reprezentand fonduri speciale, sume care sunt gestionate potrivit dispozitiilor legale, cu respectarea destinatiilor stabilite de transmitator. Totodata, potrivit prevederilor art. 8 din Legea bugetului de stat pentru anul 2000 se suspenda aplicarea art. 1, alin 1, lit. e din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, cu modificarile si completarile ulterioare, privind obligatia la plata impozitului pe profit a institutiilor publice pentru veniturile extrabugetare din activitati economice desfasurate in conditiile legii. Soldurile anuale rezultate din executia bugetelor institutiilor publice care realizeaza venituri extrabugetare din desfasurarea de activitati economice se varsa integral la bugetul de stat sau la bugetele locale, dupa caz, daca legea nu prevede altfel.

Intrebare
Poate sa beneficieze de scutire la plata impozitului pe venit pe durata existentei zonei defavorizate, in baza Hotararii Guvernului nr. 203/1999 si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/1998, o persoana fizica autorizata in baza Decretului-Lege nr. 54/1990 si care detine certificat provizoriu de investitor?
Raspuns
In conformitate cu prevederile art. 5, alin. 1, lit. c din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, aprobata prin Legea nr. 20/1999, societatile comerciale cu capital majoritar privat, persoanele juridice romane care isi au sediul si isi desfasoara activitatea in zona defavorizata, in conditiile in care au obtinut certificat de investitor, sunt scutite de la plata impozitului pe profit, pe durata de existenta a zonei defavorizate. Persoanele fizice si asociatiile familiale, autorizate conform Decretului-Lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative, sunt platitoare de impozit pe venit. Prevederile art. 5, alin. 1, lit. c din ordonanta mentionata mai sus nu fac referire si la scutirea de impozitul pe venit al persoanelor fizice si al asociatiilor familiale autorizate conform Decretului-lege nr. 54/1990, in acest sens consideram ca acestea nu pot beneficia de scutirea de la plata a impozitului pe venit.

Intrebare
Agentii economici care activeaza in zona libera beneficiaza incepand cu data de 01.01.2000 de scutirea de impozit pe profit prevazuta de art. 14 din Legea nr. 84/1992, tinand cont de faptul ca acest aricol nu a fost abrogat prin art.V din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 217/1999?
Raspuns
Prevederile art. 14 din Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere sunt in vigoare, deoarece in cadrul abrogarilor prevazute la art.V din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 217/1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, nu s-a inclus aceasta. Totodata, dispozitiile art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 217/1999 au fost clarificate prin articolul unic al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 6/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 74/21.02.2000.

Intrebare
Care este regimul deductibilitatii pentru provizioanele constituite pentru pierderi din diferente de curs valutar aferente soldului creditelor in valuta pentru investitii (autorizate de BNR) care nu erau puse in functiune la data efectuarii verificarii fiscale?
Raspuns
Regimul deductibilitatii fiscale a provizioanelor pentru pierderi din diferentele de curs valutar aferente creantelor si obligatiilor in valuta, evidentiate in bilantul contabil de la sfarsitul exercitiului financiar este prevazut la art.1, lit.b) din Hotararea Guvernului nr. 335/1995 privind regimul constituirii, utilizarii si deductibilitatii fiscale a provizioanelor agentilor economici si societatilor bancare, modificata ulterior. Incepand cu 01.01.2000, potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 335/1995 privind regimul constituirii, utilizarii si deductibilitatii fiscale a provizioanelor agentilor economici si societatilor bancare, asa cum a fost modificata prin Hotararea Guvernului nr. 326/2000, provizioanele pentru pierderea neta din diferente de curs valutar aferente creantelor si datoriilor in devize, evidentiate in contabilitatea agentilor economici la sfarsitul fiecarui trimestru sunt deductibile la calculul impozitului pe profit. Creantele si datoriile in devize se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi a trimestrului, fata de data inregistrarii acestora in contabilitate. Pierderea neta se determina prin scaderea din diferentele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor, a diferentelor favorabile aferente creantelor. Inregistrarea pe venituri a provizioanelor se efectueaza pe masura lichidarii creantelor si datoriilor in devize pentru care acestea au fost constituite. Pentru trimestrul IV, deducerea provizioanelor pentru pierderea neta se va efectua odata cu definitivarea impozitului pe profit pentru anul fiscal expirat, pana la termenul prevazut pentru depunerea bilantului contabil. Deducerea provizioanelor nu este conditionata de punerea in functiune a investitiilor.

Intrebare
Care este regimul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile si diferentele nefavorabile de curs valutar aferente ratelor achitate la creditele in valuta pentru investitii (autorizate de BNR) care nu erau puse in functiune la data efectuarii verificarii fiscale?
Raspuns
Conform Hotararii Guvernului nr. 22/1998 privind unele masuri pentru reflectarea in contabilitatea agentilor economici a unor operatiuni economico-financiare, agentii economici care au efectuat investitii concretizate in imobilizari corporale cu plata in valuta, pot introduce in valoarea respectivelor active corporale diferentele nefavorabile de curs valutar si dobanzile bancare stabilite la data incheierii exercitiului financiar, aferente creditelor in valuta platite sau de platit in cursul exercitiului financiar. In situatia in care, diferentele nefavorabile de curs valutar si dobanzile bancare aferente creditelor in valuta au fost inregistrate in cheltuieli, acestea sunt cheltuieli deductibile in temeiul art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, in momentul platii, iar agentii economici nu mai pot aplica hotararea mentionata in alineatul precedent.

Intrebare
Care este regimul deductibilitatii diferentelor nefavorabile de curs valutar si dobanzile datorate si neplatite aferente unor imprumuturi in valuta care au fost cesionate unor persoane fizice si juridice staine sau romane, compensate cu actiuni ale societatii imprumutate (diferentele de curs sunt cele constituite intre momentul inregistrarii datoriilor in valuta si momentul compensarii lor prin subscrierea la majorarea capitalului social)?
Raspuns
Potrivit art. 205, alin.(1) si (2) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente, in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura. De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia. Pentru a opera o asemenea compensatie, creantele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie certe, adica existenta lor sa nu fie discutabila din punct de vedere juridic;
- sa fie lichide, adica sa fie determinate cu exactitate in valoarea lor;
- sa fie exigibile, adica sa fi ajuns la scadenta.
Operatiunile contabile date de Directia monitorizarea contribuabililor mari, ocazionate de majorarea capitalului social, in conditiile legii, prin conversia imprumutului in actiuni sunt urmatoarele:
456 = 101 - cu valoarea capitalului social subscris, in valuta si in lei la cursul de la data subscrierii;
% = 456 - cu valoarea capitalului social in valuta si in lei la cursul de la data subscrierii;
455 - cu valoarea imprumutului in valuta si in lei la cursul de la data inregistrarii;
665 - cu diferentele de curs valutar intre cursul de schimb de la data subscrierii la capitalul social si cursul de la data inregistrarii imprumutului.
In mod corespunzator, provizioanele pentru pierderi din schimb valutar aferente imprumutului inregistrate in perioadele anterioare se reiau la venituri, iar diferenta neacoperita de provizioane este cheltuiala deductibila la calculul profitului impozabil. In contextul celor prevazute mai sus, organele fiscale vor analiza si constata daca sumele imprumutate au fost utilizate pentru efectuarea de investitii sau in desfasurarea activitatii pentru care a fost autorizat contribuabilul, in vederea acordarii deductibilitatii fiscale a cheltuielilor cu diferentele de curs valutar aferente unor imprumuturi in valuta, potrivit prevederilor din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicata, modificata si completata ulterior.

Intrebare
Urmare Hotararii Guvernului nr.164/1990, privind stabilirea unor drepturi pentru personalul din cadrul combinatelor si intreprinderilor din metalurgie neferoasa, personalul beneficiaza de o masa calda gratuita in valoare de 16 lei, valoare care a fost indexata prin Hotararea de Guvern, ajungand ca incepand cu data de 01.10.1998 sa fie de 4376 lei/zi (Hotararea Guvernului nr.173/1998). Avand in vedere ca suma de 4.376 lei /zi nu poate acoperi cheltuielile necesare acordarii unei mese calde pe zi cunoscandu-se faptul ca in cadrul unei societati sunt conditii de munca foarte grele , va rugam sa ne precizati daca cheltuiala cu masa de protectie poate fi considerata deductibila fiscal la nivelul ei efectiv?
Raspuns
In situatia in care, alimentatia de protectie acordata de catre o societate comerciala, se incadreaza in prevederile art. 16 din Legea protectiei nr. 90/1996, iar valoarea acesteia se regaseste, potrivit art. 10 din aceeasi lege, in costul de productie al produselor livrate de societatea in cauza, cheltuielile inregistrate de aceasta sunt considerate cheltuieli aferente realizarii veniturilor deductibile la calculul profitului impozabil, in conformitate cu prevederile art. 4 (4) din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994, republicata, cu modificarile ulterioare.

Intrebare
Penalitatile de natura comerciala (percepute intre agentii economici sau intre agentii economici si bancile comerciale) sunt deductibile la calculul profitului impozabil?
Raspuns
Potrivit prevederilor art. 4, alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr.70/1994 privind impozitul pe profit, cu modificarile si completarile ulterioare si a Hotararii Guvernului nr. 402/2000 pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe profit, pe cale de consecinta, penalitatile de natura dobanzilor, amenzilor si majorarilor de intarziere datorate unei persoane juridice platitoare de impozit pe profit, de catre o alta persoana juridica, in baza contractelor incheiate intre acestia si a facturilor fiscale sunt cheltuieli deductibile la determinarea impozitului pe profit. In cazul creditelor nerambursate la scadenta, cheltuielile de natura dobanzilor penalizatoare sunt deductibile la calculul profitului impozabil, daca creditul respectiv a fost folosit la realizarea obiectului sau de activitate.

Intrebare
O societate comerciala a constituit in perioada 1996-1997 provizioane pentru garantii de buna executie acordate clientilor, conform contractelor incheiate. Desi in anul curent, societatea nu a efectuat cheltuieli efective cu remedierile in perioada de garantie, aceasta a constituit provizioane la nivelul cotei din contract, provizioane pe care le-a apreciat ca deductibile integral. Agentul economic constituie provizioane in perioada derularii executiei lucrarii (1-2 ani) si le diminueaza prin trecerea pe venituri la data incasarii garantiei (la 2 ani de la terminarea lucrarii). Agentul economic justifica situatia existenta prin faptul ca sumele de bani, reprezentand contravaloarea garantiei raman depozitate intr-un cont la care societatea nu are acces pana la receptia finala (3 ani dupa terminarea lucrarilor) si eventualele remedieri in perioada de garantie se pot face dupa terminarea lucrarilor si nu in perioada cand se constituie provizioanele?
Raspuns
Conform dispozitiilor art. 1, lit. c) din Hotararea Guvernului nr. 335/1995 privind regimul constituirii, utilizarii si deductibilitatii fiscale a provizioanelor agentilor economici si societatilor bancare, agentii economici, persoane juridice, pot constitui provizioane deductibile fiscal pentru garantii de buna executie, acordate clientilor conform clauzelor contractuale, in limita cheltuielilor prevazute pentru efectuarea remedierilor in perioada de garantie. Aceste provizioane se constituie lunar numai pentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate in cursul lunii respective, ce au perioada de garantie in perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevazute in contractele incheiate, dar nu mai mult decat cota medie realizata in exercitiul financiar precedent. In situatiile in care in anul precedent nu au existat cheltuieli cu remedierile in perioada de garantie, in anul curent provizioanele pentru garantia de buna executie se constituie la nivelul cheltuielilor efective, dar nu mai mult decat cota prevazuta in contract. Inregistrarea la venituri a provizioanelor create pentru garantiile de buna executie se face pe masura efectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garantie inscrise in contract. Avand in vedere acest cadru legal, societatea comerciala putea constitui provizioane pentru garantii de buna executie, deductibile fiscal la nivelul cotei prevazuta in contract, in cazul in care nu au existat cheltuieli cu remedierile in perioada de garantie. Provizioanele astfel constituite vor fi inregistrate la venituri la data incasarii garantiei, respectiv la expirarea perioadei inscrise in contract.